miercuri, 22 septembrie 2010

lumina de toamna

Mi-e atat de toamna in suflet ca am senzatia ca tot ceea ce sunt se desprinde, asemenea frunzelor si cade undeva in suflet. Ma minunez de culori, de dans si simt cum imi fosnesc in suflet gramezile de frunze.
Exista in mine o asteptare, intotdeauna astept toamna sa mi se intample un miracol, sa treaca ingerul care era pe aici cand m-am nascut si sa intre la o cana de ceai si la o vorba.
Sunt singura intr-un mod ciudat, singura fizic si ocupata virtual, la insistentele Cristinei mi-am facut cont pe Facebook si am o gramada de prieteni de prin toata lumea pe acolo, e un pic amuzant-un fel de melanj international, intr-o singura zi am primit mesaje in spaniola, greaca si hindi...ma bucur de amicitia asta virtuala, dar inca tanjesc sa ma ia cineva de mana si sa imi vorbeasca cu taceri, asa cum se intampla cand esti atat de aproape incat asculti si vorbesti doar cu sufletul
Mi-e toamna...Exista o culoare a luminii in momentul acesta de parca te mangaie Dumnezeu cu tandrete si miere si speranta si viata si moarte.
Asa ca, vorba lui Nichita, "Ma asez langa pietre si tac"
Si apoi, dau fuga in viata reala care urla inspre mine, fara sa-i pese ca mi-e toamna si sufletul meu are nevoie sa o traiasca..Ufff..reality check: ceasuri, sedinte, bani, serviciu, boli, mama, durere, nervi, greve, claxoane
Si lumina asta ireala, care ma face sa tot astept ingerul...ma duc sa imi fac o cana de ceai.
Poate vine

marți, 21 septembrie 2010

Leonard Cohen - Dance Me to the End of Love [OFFICIAL VIDEO]


Pentru ca are versuri pe care le iubesc atat de mult. Fiindca clipul arata povestea perfecta de dragoste.Pentru ca ii iubesc muzica atat de mult. Fiindca e ca o rugaciune. Si pentru tot ceea ce e dincolo de asta..

A new beginning

Sa incerc din nou...prima si ultima oara cand am scris un fel de blog, acesta s-a desfiintat...era undeva pe yahoo, si cand am iesit din spital am aflat ca tocmai urma sa dispara...iar asta m-a descurajat suficient ca sa nu mai incerc o perioada.
De curand am tot citit blogul cuiva drag mie si m-am gandit ca poate ar trebui sa sa incerc si eu din nou...nu prea stiu ce o sa iasa,nu sunt nici sigura in ce limba as vrea sa scriu...
Dar toamna a fost mereu un moment al inceputurilor pentru mine: ziua mea, scoala, serviciul, chiar si oamenii pe care i-am iubit tot acum i-am intalnit...cumva dintotdeauna anul a inceput toamna pentru mine...poate o sa fie de ajutor, si de data asta bloggul o sa aiba un inger bun, care sa-l aiba in paza si sa ma ajute sa-l duc mai departe...
Nici nu prea stiu de ce sa scriu si pentru cine...poate nici nu trebuie, poate ar trebui sa fie doar o risipire de prea plin dupa modelul toamnei de afara-ea nu se intreaba niciodata pentru cine daruieste atat de mult...asa incat cateva cuvinte care sa prinda bucati de suflet undeva pe net ar trebui sa nu mi se para asa de mult
Asadar, un nou inceput, numai Dumnezeu stie incotro..si pana la urma EL e singurul care chiar trebuie sa stie-asa ca in mainile LUI ma pun si pe mine si toate cuvintele astea..
A bien tot...